SURPRIZA din bugetul lui Cioloș. Consiliul Fiscal: „Proiecția compromite însăși ideea de cadru fiscal-bugetar bazat pe reguli”

Consiliul Fiscal, instituție independentă formată din 5 experți economiști numiți de Parlament cu mandate de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naționale a României, Academiei de Studii Economice București, Institutului Bancar Român și Asociației Române a Băncilor, arată că bugetul pe 2016 aprobat de Guvernul condus de Dacian Cioloș conține deficiențe majore, care pot arunca România în derapaj economic în anii ce urmează.

„Construcția bugetară aferentă anului 2016 (dar și proiecția acesteia pe termen mediu) reprezintă un exemplu de manual pentru tot ceea ce Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare nr. 69/2010 (LRFB) era menită să prevină – legiferare concomitentă a unor reduceri de taxe și a unor majorări de cheltuieli, ambele cu impact bugetar permanent, de natură să creeze premisele unei abateri de durată și foarte dificil de corectat de la echilibrul bugetar, obiectiv față de care România s-a angajat atât prin legislația națională în domeniu (LRFB), cât și prin semnarea unor tratate europene. De altfel, proiecția bugetară curentă compromite însăși ideea de cadru fiscal-bugetar bazat pe reguli, în condițiile în care toate regulile fiscale statuate de LRFB sunt încălcate”, arată Consiliul Fiscal într-un document în care analizează bugetul.

Consiliul Fiscal arată că bugetul pe 2016 încorporează atât modificările aduse Codului fiscal, cât și majorările de salarii în sectorul bugetar, ambele reglementate de guvernul Ponta în 2015, ceea ce duce la o majorare a deficitului bugetar de 2,8% în bază cash și 2,95% conform metodologiei europene, de la un deficit preliminat pe 2015 de 1,2% din PIB.

„Derapajul bugetar care se prefigurează în anii următori este generat de un mix de reduceri agresive de taxe, în special pe consum, combinate cu creșteri ample de cheltuieli bugetare, în special a celor de natură salarială”, arată Consiliul Fiscal.

Consiliul arată că bugetul 2016 este construit cu marje minime de siguranță în ce privește deficitul, astfel că „deficite de 3,3% din PIB, respectiv 3,7% din PIB în primii doi ani acoperiți de SFB 2016-2018 apar drept probabile într-un scenariu de politici nemodificate”.

„În opiniile elaborate pe parcursul anului curent, Consiliul fiscal a avertizat în repetate rânduri cu privire la riscul unui derapaj fiscal de proporții în condițiile implementării propunerilor de modificare a Codului Fiscal”, arată Consiliul Fiscal, care susține că deși unele măsuri din noul Cod Fiscal au fost amânate pentru 2017, presiunea a fost repusă pe buget prin majorările de salarii bugetare.

Consiliul Fiscal arată care sunt principalele probleme ale bugetului pe 2016:

– „ Este cel puțin chestionabilă, din perspectiva poziției ciclice a economiei, oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporții”.

– „România riscă să intre din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice, apăsând pe accelerație în faza de expansiune a ciclului economic și riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune”.

– „Consiliul fiscal este foarte rezervat în ceea ce privește eventualele implicații pozitive asupra creșterii economice pe termen lung pe care noul Cod Fiscal, axat pe reducerea impozitării consumului, le are. Suntem de părere că scenariul cel mai probabil este cel al unui plus temporar de cerere agregată, neînsoțit de un impact similar semnificativ asupra potențialului de creștere economică pe termen lung – reducerea impozitării consumului nu îmbunătățește competitivitatea internă și externă a produselor economiei naționale. De altfel, literatura de specialitate indică faptul că efectul reducerii taxelor pe consum asupra creșterii economice pe termen lung este unul relativ modest”.

– „Deficitele bugetare ridicate proiectate implică menținerea pe termen mediu a datoriei publice exprimate ca pondere în PIB pe o traiectorie ascendentă, în pofida faptului că utilizarea stocului de lichidități acumulat de trezorerie ar putea acomoda parțial necesarul suplimentar de finanțare. Chiar dacă nivelul prognozat al stocului de datorie publică (40,4% din PIB la finele lui 2018) pare mult inferior nivelului de referință de 60% din PIB, continuarea unei tendințe de creștere, chiar și moderate, a dimensiunii datoriei publice ca pondere în PIB în faza ascendentă a ciclului economic, cu creșteri economice prognozate de CNP la niveluri mai mari de 4%, în loc ca o astfel de perioadă să fie utilizată, așa cum ar fi prudent, pentru o reducere a gradului de îndatorare, ocultează acumularea unor vulnerabilități ce ar deveni aparente într-o inevitabilă viitoare fază descendentă a ciclului economic”.

– „Ideea conform căreia ar fi suficientă menținerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB este eronată. Deficitul de 3% nu este câtuși de puțin o „țintă”, ci un plafon a cărui atingere este permisă doar în condiții ciclice adverse, de recesiune profundă, ceea ce în mod evident nu este nicidecum cazul în prezent în România”.

– „Există o diferență calitativă majoră între a avea încă deficite structurale/efective ridicate ca urmare a unei traiectorii de ajustare fiscală mai puțin abrupte decât ar fi necesar, așa cum este într-adevăr cazul multor țări din UE, și atingerea unui nivel ridicat al deficitului structural/efectiv în urma unui derapaj deliberat, în flagrantă contradicție cu principiile și regulile instituite atât de legislația națională, cât și de tratatele europene, așa cum este cazul României în prezent”.

Supraevaluare a veniturilor la buget cu 0,3% din PIB

Consiliul Fiscal consideră că Guvernul Cioloș a supraevaluat veniturile la buget, în 2016, cu circa 2 miliarde de lei, adică 0,3% din PIB.

Măsurile cu impactul cel mai mare asupra veniturilor bugetare, identificate de Consiliul Fiscal, sunt:

– reducerea TVA la 20%: un minus de 1,7 miliarde euro.

– creșterea accizei la țigări; un plus de 100 milioane euro.

– creșterea salariilor bugetarilor: un plus de 290 milioane euro la asigurări și impozit pe venit.

– amnistia fiscală: un plus de 90 milioane euro.

Măsurile cu impactul cel mai mare pe cheltuielile bugetare:

– 607 milioane euro pentru majorarea salariilor cu 10% de la 1 decembrie 2015 în administrație, cercetare, cultură, diplomație, justiție, armată.

– 333 milioane euro pentru creșterea salariilor medicilor cu 25%.

– 200 milioane euro pentru dublarea alocației la copii.